Anticoagulantele sunt medicamente care previn formarea cheagurilor de sânge (trombi) prin reducerea capacității de coagulare a sângelui. Aceste medicamente de subțiere a sângelui sunt utilizate pe scară largă pentru afecțiuni care cresc riscul apariției cheagurilor de sânge. Acestea sunt, de exemplu, fibrilația atrială, tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară.
Scopul principal al anticoagulantelor este de a menține sângele într-o stare fluidă optimă. Acestea reduc probabilitatea blocării vaselor de sânge, care poate duce la un atac de cord, un accident vascular cerebral sau alte complicații grave. Aceștia funcționează prin inhibarea diverșilor factori de coagulare care sunt implicați în procesul de formare a trombului.
În Bulgaria, acestea pot fi cumpărate de la farmacie doar cu prescripție medicală.
Tipuri de anticoagulante:
- Warfarina
- heparină
- Noi anticoagulante orale, cum ar fi dabigatran, rivaroxaban și apixaban (acestea sunt nume de molecule, nu nume de marcă cu care pacienții sunt familiarizați).
Anticoagulantele sunt medicamente care joacă un rol cheie în prevenirea formării cheagurilor de sânge (trombi) în organism. Pentru a înțelege cum funcționează și în ce cazuri sunt prescrise, să aruncăm o privire mai atentă asupra acțiunii și aplicațiilor lor.
Cât timp să bei anticoagulante
Sângele nostru are un mecanism complex de coagulare care este activat atunci când un vas de sânge este rănit. Procesul implică o serie de reacții chimice cunoscute sub numele de cascadă de coagulare, în care diferiți factori de coagulare sunt activați în succesiune. Acești factori lucrează împreună pentru a forma fibrina, o proteină filiforme care formează un cheag stabil și oprește sângerarea.
Durata aportului lor este determinată de medicul curant în funcție de nevoile pacientului. Depinde dacă riscul de formare a trombului este definit ca pe termen scurt sau pe termen lung. După o intervenție chirurgicală ortopedică, de exemplu (risc pe termen scurt), internarea este de obicei de 2-3 luni. Primele 40 de zile sunt cu injecții, iar apoi cu tablete.
Diluanți ai sângelui - listă de anticoagulante
Anticoagulantele acționează prin inhibarea anumitor factori de coagulare, perturbând sau încetinind astfel procesul de coagulare. Iată principalele tipuri din această clasă de diluanți ai sângelui.
- heparină: Acționează rapid și este adesea folosit în spitale. Îmbunătățește acțiunea anticoagulantului natural al organismului - antitrombina, care neutralizează mai mulți factori cheie de coagulare.
- Warfarina: Acesta este un anticoagulant pe termen lung care blochează sinteza factorilor de coagulare dependenți de vitamina K în ficat. Datorită efectului său lent, este utilizat pentru prevenirea pe termen lung a cheagurilor de sânge.
- Noi anticoagulante orale (NOAC) cum ar fi dabigatran, rivaroxaban și apixaban: aceștia sunt mai precisi și vizează factori de coagulare specifici prin inhibarea directă a trombinei (dabigatran) sau a factorului Xa (rivaroxaban și apixaban). Ele oferă un efect anticoagulant mai stabil și nu necesită monitorizare regulată ca și în cazul warfarinei.
În ce boli sau situații se prescriu anticoagulantele?
Anticoagulantele, medicamentele de subțiere a sângelui, sunt utilizate într-o varietate de situații clinice în care există un risc crescut de cheaguri de sânge. Iată câteva dintre cele mai frecvente cazuri:
- Fibrilatie atriala: Aceasta este o tulburare de ritm cardiac în care atriile inimii se contractă neregulat. Din cauza împingerii ineficiente a sângelui, în atrii se pot forma trombi, care, dacă sunt rupte, pot provoca un accident vascular cerebral. Anticoagulantele reduc semnificativ acest risc.
- Tromboza venoasă profundă (TVP): Aceasta este o afecțiune în care se formează cheaguri de sânge în vene, de obicei la extremitățile inferioare. Dacă trombul se rupe, poate provoca o embolie pulmonară, o afecțiune care poate pune viața în pericol.
- Embolie pulmonară: Când un tromb din vene (cel mai adesea de la o TVP) ajunge la plămâni, poate bloca una sau mai multe artere pulmonare, determinând agravarea respirației și a circulației. Anticoagulantele sunt utilizate pentru tratarea și prevenirea reemboliei.
- Dupa operatii: În anumite intervenții chirurgicale, în special în operațiile ortopedice precum protecția șoldului, există un risc mare de formare a cheagurilor de sânge. Pentru a preveni acest lucru, pacienților li se prescriu anticoagulante pentru o anumită perioadă după operație.
- Valve mecanice ale inimii: Pacienții cu valve cardiace mecanice implantate au un risc crescut de formare de trombi pe valve. Anticoagulantele sunt utilizate pentru a preveni această complicație.
- Trombofilie: Aceasta este o afecțiune genetică sau dobândită care predispune la o tendință crescută de a forma cheaguri de sânge. În aceste cazuri, anticoagulantele pot fi utilizate ca măsură preventivă.
Diluanți ai sângelui - posibile efecte secundare și riscuri
Este important de menționat că anticoagulantele cresc riscul de sângerare, deoarece perturbă procesul normal de coagulare a sângelui. Din acest motiv, pacienții care iau diluanți de sânge trebuie monitorizați cu atenție pentru posibile reacții adverse.
Monitorizarea include teste de sânge regulate, cum ar fi un test internațional normalizat (INR) atunci când se administrează warfarină, pentru a se asigura că doza este în limitele de siguranță.
Sunt posibile interacțiuni cu alte medicamente și alimente, care pot spori sau slăbi efectul anticoagulantelor. De asemenea, ar trebui luat în considerare.
Anticoagulantele sunt un element de bază în prevenirea și tratamentul afecțiunilor asociate cu un risc crescut de tromboză. Utilizarea corectă a acestora poate preveni complicațiile grave și care pun viața în pericol, cum ar fi accidentul vascular cerebral, atacul de cord și embolia pulmonară. Cu toate acestea, acești diluanți de sânge necesită un management și o monitorizare atentă pentru a echilibra beneficiul prevenirii cheagurilor de sânge cu riscul de sângerare.
Autoare Iliana Angelova

