Tensiunea arterială scăzută, cunoscută și sub denumirea de hipotensiune arterială, poate fi un simptom alarmant de sănătate în anumite circumstanțe. Deși de obicei nu este la fel de îngrijorător ca hipertensiunea arterială, există situații în care prezintă un risc. Convergența limitelor sau scăderea doar a uneia dintre limitele valorilor sanguine este, de asemenea, o problemă comună.
unele cazuri în care tensiunea arterială scăzută poate fi periculoasă includ:
Criza hipotonică: Dacă tensiunea arterială scade brusc și semnificativ, poate duce la o criză de hipotensiune. Această afecțiune poate duce la afectarea organelor, în special a creierului, inimii și rinichilor.
Scăderea fluxului sanguin către organele vitale: Când tensiunea arterială este prea scăzută, este posibil să nu asigure un flux sanguin adecvat către organele vitale, cum ar fi inima, creierul și rinichii. Fluxul sanguin insuficient poate duce la disfuncții și leziuni ale organelor.
Hipotensiunea arterială ortostatică: această afecțiune apare atunci când o persoană experimentează o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când se ridică în picioare. Poate provoca amețeli, amețeli și chiar convulsii, crescând riscul de căderi și răni.
Complicații în timpul intervenției chirurgicale: Tensiunea arterială scăzută poate fi un risc în timpul procedurilor chirurgicale. Fluxul sanguin insuficient și livrarea de oxigen către organe pot duce la complicații, mai ales dacă mecanismele compensatorii ale organismului nu sunt capabile să regleze eficient tensiunea arterială.
Şoc: Tensiunea arterială scăzută este un simptom comun al diferitelor tipuri de șoc, inclusiv șocul septic, șocul anafilactic sau șocul cardiogen. Aceste afecțiuni pot pune viața în pericol și necesită asistență medicală imediată.
Condiții medicale de bază: Tensiunea arterială scăzută poate fi un simptom sau rezultat al anumitor afecțiuni medicale, cum ar fi probleme cardiace (de exemplu, insuficiență cardiacă, aritmii), tulburări endocrine (de exemplu, disfuncție tiroidiană, insuficiență suprarenală), infecții severe sau deshidratare. În aceste cazuri, abordarea bolii de bază este esențială.
Dacă aveți simptome precum amețeli, leșin sau tensiune arterială scăzută în mod persistent, consultați un medic pentru un diagnostic și îndrumări precise. Aceștia vă pot evalua situația specifică, pot identifica cauzele care stau la baza și vă pot recomanda un tratament adecvat dacă este necesar.
Oare moare de sânge scăzut?
Tensiunea arterială scăzută poate deveni foarte periculoasă și, în cazuri grave, poate pune viața în pericol. Deși nu poate cauza în mod direct moartea de la sine, poate duce la complicații fatale care necesită tratament de urgență. Iată exemple de cazuri în care tensiunea arterială scăzută poate deveni foarte periculoasă:
Criza hipotonică: O scădere bruscă și severă a tensiunii arteriale poate duce la o criză hipotensivă. Această afecțiune poate duce la deteriorarea organelor, în special în organe vitale, cum ar fi creierul, inima și rinichii. Dacă este lăsată netratată, poate pune viața în pericol.
Şoc: Tensiunea arterială scăzută este un simptom comun al diferitelor tipuri de șoc, inclusiv șocul septic, șocul anafilactic sau șocul cardiogen. Aceste afecțiuni sunt urgențe medicale și pot fi fatale dacă nu sunt tratate la timp. Șocul apare atunci când există o scădere severă a tensiunii arteriale, ceea ce duce la un flux sanguin inadecvat și livrarea de oxigen către organele vitale.
Organele suferă de aport redus de sânge
Insuficiență a unui organ: Tensiunea arterială scăzută prelungită poate provoca leziuni ale organelor datorită fluxului sanguin redus și aportului de oxigen. Dacă organele vitale, cum ar fi inima, creierul sau rinichii, sunt lipsite de un flux sanguin adecvat pentru o perioadă lungă de timp, acest lucru poate duce la insuficiență de organ, care poate pune viața în pericol.
Accident vascular cerebral ischemic sau atac de cord: Dacă tensiunea arterială scade semnificativ, aceasta poate reduce fluxul de sânge către creier sau inimă, ceea ce poate duce la un accident vascular cerebral ischemic sau un atac de cord. Aceste afecțiuni pot fi fatale dacă nu sunt tratate de urgență.
Căderi și răni: Tensiunea arterială scăzută, mai ales în contextul hipotensiunii arteriale ortostatice (o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când vă ridicați în picioare), poate provoca amețeli și leșin. Acest lucru crește riscul de cădere, ceea ce poate duce la răni grave, mai ales la vârstnici.
Tensiunea arterială scăzută afectează oamenii în mod diferit, iar ceea ce poate fi periculos pentru o persoană poate să nu fie la fel de critic pentru alta. O atenție deosebită trebuie acordată dacă o persoană este în general hipertensivă și are crize din cauza presiunii scăzute. Poate că ar trebui verificată doza de medicamente pentru scăderea sângelui.
Care sunt cauzele convergenței tensiunii arteriale sistolice și diastolice?
Convergența tensiunii arteriale sistolice și diastolice (convergența limitelor), cunoscută și sub numele de îngustarea presiunii pulsului sau reducerea presiunii pulsului, apare atunci când diferența numerică dintre valorile tensiunii arteriale sistolice și diastolice scade. Limitele superioare și inferioare convergente pot avea o varietate de cauze, inclusiv:
Debit redus din inimă: Dacă inima nu este capabilă să pompeze sângele în mod eficient, acest lucru poate duce la un volum redus de sânge care intră în circulație cu fiecare bătaie a inimii. Ca urmare, presiunea sistolica (limita superioara) a scazut. Presiunea pulsului se îngustează.
Scăderea rezistenței vasculare periferice: Rezistența la fluxul sanguin în vasele de sânge periferice joacă un rol în determinarea tensiunii arteriale. Scăderea rezistenței vasculare periferice poate fi observată în anumite tipuri de șoc sau afecțiuni vasodilatatoare. Acest lucru poate duce la o scădere a tensiunii arteriale sistolice și la convergența valorilor sistolice și diastolice.
Medicamente: Unele medicamente, cum ar fi beta-blocantele, pot scădea tensiunea arterială sistolică. În același timp, au un efect mai mic asupra tensiunii arteriale diastolice. Acest lucru poate duce la o îngustare a presiunii pulsului.
Îmbătrânire: Pe măsură ce îmbătrânim, pereții arteriali pot deveni mai rigizi și mai puțin mobili. Acest lucru poate duce la o creștere a tensiunii arteriale diastolice și o scădere a tensiunii arteriale sistolice, determinând convergerea valorilor.
Stenoza valvei aortice: Stenoza valvei aortice este o afecțiune caracterizată printr-o îngustare a valvei aortice care împiedică fluxul de sânge din inimă. Acest lucru poate duce la o scădere a tensiunii arteriale sistolice și la convergența valorilor sistolice și diastolice.
Anumite afectiuni medicale: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi insuficiența cardiacă, infecțiile severe sau hipovolemia (volum scăzut de sânge), pot afecta debitul cardiac. Rezistența vasculară periferică, sau echilibrul fluidelor din organism, determină, de asemenea, convergerea valorilor tensiunii arteriale sistolice și diastolice.
Care este motivul dacă doar valoarea diastolică scade?
Dacă doar valoarea tensiunii arteriale diastolice scade în timp ce valoarea sistolice rămâne relativ stabilă, aceasta poate indica o afecțiune cunoscută sub numele de hipotensiune arterială diastolică izolată. Mai mulți factori și condiții medicale pot contribui la acest fenomen. Acestea sunt:
Medicamente: Unele medicamente, precum alfa-blocantele, vasodilatatoarele sau diureticele, pot provoca o scădere a tensiunii arteriale diastolice fără a afecta semnificativ valoarea sistolice.
Hipotensiune arterială ortostatică: Hipotensiunea ortostatică apare atunci când există o scădere bruscă a tensiunii arteriale când te ridici. În unele cazuri, acest lucru poate afecta în primul rând tensiunea arterială diastolică. Valorile diastolice scad în timp ce tensiunea arterială sistolica rămâne relativ stabilă.
Tulburări endocrine: Afecțiuni precum insuficiența suprarenală sau hipotiroidism poate afecta reglarea tensiunii arteriale. Aceste afecțiuni pot determina scăderea tensiunii arteriale diastolice, în timp ce tensiunea arterială sistolica rămâne în limitele normale.
Deshidratare: Deshidratarea poate determina o scădere a volumului sanguin, ducând la scăderea tensiunii arteriale diastolice.
Condiții cardiovasculare: Anumite boli cardiace, cum ar fi regurgitarea valvei aortice sau afecțiunile care afectează umplerea diastolică, pot duce la hipotensiune arterială diastolică izolată.
Îmbătrânire: Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, elasticitatea vaselor de sânge poate scădea, determinând scăderea tensiunii arteriale diastolice, în timp ce valoarea sistolice rămâne relativ stabilă.
Anemie: Anemie severă, care se caracterizează printr-un număr scăzut de globule roșii sau un nivel al hemoglobinei, poate duce la scăderea tensiunii arteriale, care afectează în principal valoarea diastolică.
Cazurile individuale de hipotensiune arterială diastolică (tensiune arterială scăzută) trebuie evaluate în contextul stării generale de sănătate și a istoricului medical al pacientului.
Ce să mănânci și să bei cu tensiune arterială scăzută?
Dacă aveți tensiune arterială scăzută sau sunteți predispus la hipotensiune arterială, alegerea unei anumite diete vă poate ajuta să vă mențineți tensiunea arterială la un nivel mai sănătos. Iată câteva recomandări alimentare de care trebuie să țineți cont:
Creșteți aportul de lichide și sare: Creșterea aportului de lichide, în special apă, poate ajuta la prevenirea deshidratării. Contribuie la scăderea tensiunii arteriale. În plus, consumul de cantități puțin mai mari de sare (sub îndrumarea unui profesionist din domeniul sănătății) poate ajuta la creșterea tensiunii arteriale. Cu toate acestea, este important să consultați un furnizor de asistență medicală pentru recomandări personalizate, deoarece consumul excesiv de sare poate avea efecte negative asupra sănătății pentru unele persoane.
Mănâncă porții mai mici, dar adesea: Consumul de porții mai mici și mai frecvente pe parcursul zilei poate ajuta la prevenirea scăderii bruște a tensiunii arteriale după masă. Această abordare poate ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale mai stabile pe tot parcursul zilei.
Mananca mese echilibrate: Includeți în mesele dumneavoastră o combinație de carbohidrați complecși, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Acest lucru poate ajuta la asigurarea unui nivel susținut de energie și la stabilizarea tensiunii arteriale. Alege cereale integrale, fructe, legume, carne slaba, pasare, peste, nuci, seminte si uleiuri sanatoase precum uleiul de masline.
Mănâncă mai multe alimente sărate, dar totuși cu moderație
Creșterea sodiului în alimente: Sodiul poate ajuta la creșterea tensiunii arteriale. Includeți cantități moderate de alimente bogate în sodiu în dieta dvs., cum ar fi murăturile, măslinele, supele conservate și alimentele procesate. Cu toate acestea, este extrem de important să consultați un profesionist din domeniul sănătății pentru recomandări personalizate, deoarece aportul excesiv de sodiu poate avea efecte negative asupra sănătății pentru unele persoane, cum ar fi cei cu anumite afecțiuni cardiace sau probleme cu rinichii.
Fii atent la alcool: consumul de alcool poate scădea temporar tensiunea arterială. Dacă aveți tensiune arterială scăzută, este recomandat să consumați alcool cu moderație sau să îl evitați cu totul.
Stai hidratat: Deshidratarea poate contribui la scăderea tensiunii arteriale. Asigurați-vă că beți suficientă apă pe tot parcursul zilei pentru a menține un nivel adecvat de hidratare.
Evitați postul prelungit sau săriți peste mese: Săritul peste mese sau postul pentru perioade lungi poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Este important să mențineți un model de alimentație regulat și să nu rămâneți prea mult timp fără mâncare.
Autor Neli Petrova
Imagine de Freepik
RO 
BG 
EN 
DE 
SR 
EL 
RU 
IT 
ES 
PT 
FR 
PL 